Un studiu realizat în 2020 de către Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) privind nivelul de educație financiară, efectuat în mai multe state, arată ce cunoștințe precare au românii în domeniul financiar, comparativ cu alți cetățeni europeni.
Datele culese de OECD arată că doar 14% dintre români cunosc noțiunile de dobândă simplă și compusă. În același timp, 30% dintre bulgari au cunoștințe despre dobânzi, respectiv aproape 40% dintre sloveni și tot atâția polonezi. Cei mai avanasati sunt austriecii. Aceștia au o educație financiară mai bună. 50% dintre austrieci au declarat că au cunoștințe depre dobânda simplă și despre dobânda compusă.
Românii stau foarte prost și la înțelegerea noțiunii de diversificare a riscurilor, unde puțin peste 46% dintre conaționali știu ce înseamnă. Au noțiuni solide despre diversificarea riscurilor peste 71% dintre sloveni și 61,6% dintre maghiari.
Ai noștri nu înțeleg inflația și randamentul
Participanții la studiu au trebuit să explice: înțelegerea noțiunii de diversificare a riscului, înțelegerea noțiunii de inflație, înțelegerea risclui și a randamentului, înțelegerea noțiunilor de dobândă simplă și compusă, calculul unei dobânzi simple, înțelegerea noțiunii de dobândă la un credit, valoarea în timp a banilor.
Circa 36% dintre români cunosc valoarea în timp a banilor, potrivit studiului OECD. Îngrijorător este și faptul că doar aproximativ 64% dintre români înțeleg noțiunile despre inflație. Cu un procent mai puțin sunt cei care înțeleg riscul și randamentul.
Potrivit specialiștilor, oamenii cu educație financiară precară sunt ușor de manipulat. Și nu doar de cei care au un interes financiar, ci pot fi manipulați și de cei cu interes politic.
Ce este dobânda compusă sau dobânda capitalizată
Casa de Ajutor Reciproc ECONOMIA intenționează să contribuie la educația financiară a adulților. Pe parcursul câtorva articole vom explica unele noțiuni de bază care ar trebui să existe în vocabularul financiar al oricărei persoane. Astăzi vom explica un element la care românii stau cel mai modest dintre europenii testați, în ceea ce privește educația financiară: dobânda compunsă. Ce este și cum se formează dobânda compusă. Ați aflat că Albert Einstein a numit dobânda compusă că fiind „cea de-a 8-a minune a lumii”? Știați că i se mai spune dobânda capitalizată, tocmai pentru că această conduce la capitalizarea veniturilor persoanelor care economisesc?
Pornim întâi de la a explică dobânda simplă. Este acel procent din câștig care se adaugă la banii investiți de dumneavoastră, într-o unitate de timp. Exemplificăm cum stau lucrurile cu dobânda simplă, în domeniul nostru de activitate, la CAR ECONOMIA. Pentru o sumă de 10.000 de lei economisită sub forma fondului social la CAR ECONOMIA, dobânda simplă ar fi de 6,5% pe an. Deci câștigul ar fi de 650 de lei pe an. Dar dacă facem calculul cu dobânda compusă, atunci câștigul este de 670 de lei pe an.
Dobânda compusă sau dobânda capitalizată înseamnă că se adaugă dobânda la dobânda luna de luna sau an de an. Concret, după o luna, persoanei în cauza i se adaugă dobânda obținută pe o luna la suma inițială investită. Astfel, în a două lună i se calculează dobânda la suma totală acumulată (suma inițială, plus dobânda pe prima luna). Și tot așa, în a treia lună și următoarele. La final de an, persoana care a economisit se poate bucura de puterea dobânzii compuse sau capitalizate. Adică persoana câștigă aproximativ 6,7% pe an, cu o dobânda capitalizată lunar. În concluzie, cu ajutorul unei dobânzi capitalizate, banii econimisiti cresc exponențial, nu doar liniar.
BNR și alte patru instituții introduc o Strategie Națională de Educație Financiară
În contextul studiului OECD, sesizăm că lipsa educației finaniare în școli își pune amprenta asupra viitorilor adulți. În loc de ore de religie, în programa școlară ar trebui introduse cursuri de educație financiară. Copiii trebuie să interacționeze de mici cu notini despre card de debit, card de credit, cont curent, dobânda la credit, dobânda la economii. Trebuie să cunoască ce este inflația și de ce dobânzile la economii trebuie să fie mai mari decât rata inflației.
În lipsa educației financiare, viitorii adulți vor avea cunoștințe precare în domeniul financiar. Va întrebați cum ajung persoane mature să contracteze împrumuturi cu DAE 2.600% de la diverse IFN-uri? Cum ajung să ramburseze într-o perioadă scurtă de timp dobânzi aproximativ egale sau mai mari decât creditul propriu-zis? Dacă aceste persoane ar fi informate corect asupra noțiunilor elementare care compun un credit, despre modul cum se calculează dobânda și despre faptul că persoana împrumutată plătește, de fapt, DAE (Dobânda Anuală Efectivă – adică dobânda cu toate costurile incluse), atunci oamenii s-ar împrumuta în cunoștință de cauză, fără a putea fi ușor de manipulat.
După alerta venită în urma studiului OECD, cinci instituții din România vor să demareze Strategia Națională de Educație Financiară, informa recent Hotnews.ro. Strategia va fi realizată de Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor și Asociația Română a Băncilor.
Vom vedea pe parcurs ce presupune a astfel de Strategie și cum va fi implementată în România.
Până atunci va sfătuim să citiți (și să înțelegeți) tot ce semnați în legătură cu un împrumut și să va plasați economiile în instrumente care va asigură un randament peste rata inflației!
Cu drag,
Ramona