Scumpirile din ultima perioadă au făcut ca banii să nu mai aibă valoarea de anii anteriori. Populația simte creșterile de prețuri la alimente, la servicii, la utilități. Combustibilii la pompă au prețuri mai mari de la o lună la altă, iar prețurile materialelor de construcții au explodat anul acesta. Toamna și iarna vor aduce noi scumpiri. Prețurile la gaze naturale cresc cu procente amețitoare, între 25-78%. Energia electrică se scumpesete cu 10-14% sau chiar mai mult, în funcție de prețurile pieței și de alte criterii.
Rata actuală a inflației este de 4,95%, potrivit BNR. Prognoza inflației pentru trimestrul al patrulea al anului 2021, afișată de BNR, este de 5,6%, +/- un interval de variație de 0,4%. Și pentru anul viitor valorile prognozate ale inflației sunt mari, de la 4,7% (in T1) la 3,4% (in T4), dar cu un interval de variație destul de mare, de +/-1,6%. Cu alte cuvinte, ne așteaptă o iarnă cu scumpiri și nici anul viitor nu se anunță mai prietenos, prin prisma ratei inflației.
Autoritățile spun că această creștere galopantă a inflației ar fi tranzitorie, însă fiecare dintre noi simte “la buzunar” că aceste scumpiri (indici ai prețurilor de consum) sunt mai mari în realitate decât în statistici. Observam zilele trecute că un litru de lapte UHT care în urmă cu două luni costa 5,1 lei, intr-un supermarket, acum costă 5,8 lei pe litru. Deci la un singur produs, creșterea de preț a fost de 14% în interval de câteva luni. Exemple ca acesta pot fi cu sutele, din viața reală a fiecărei familii.
Cine pierde de pe urma creșterii ratei inflației
- Consumatorii. Cei mai afectați de inflație sunt consumatorii cu venituri mici. Prețurile urcă, iar puterea de cumpărare scade. În viața reală, veniturile salariale nu au crescut în același ritm cu creșterea prețurilor. Iar la nivel național există aproximativ 1,6 milioane de oameni plătiți cu salariul minim pe economie. Aceștia reprezintă categoria cea mai vulnerabilă în fațacreșterii inflației.
- Persoanele cu economii plasate în instrumente cu dobândă sub rata inflației. Banii ținuți cash sunt primii care se devalorizează. Cine ține banii “la saltea” sau chair “pe card” (într-un cont curent care nu îi aduce nicio dobândă) pierde foarte mult. De asemenea, cine deține banii la bănci sub formă de depozite la termen pierde enorm pe timpul perioadei inflaționiste. Dobânzile de 1-2% la depozitele bancare sunt înghițite de inflație. Astfel că persoanele care au scadența la depozite în trimestrul patru al acestui an sau anul viitor, cu aceeași bani nu vor mai putea cumpăra aceleași bunuri și servicii ca anii anteriori. Dobânzile bancare sunt real negative, din acest puct de vedere. Nici titlurile de stat nu aduc câștiguri peste rata inflației. Ba chiar rămân cu mult sub rata actuală, precum și sub inflația prognozată. La ultima emisiune de titluri de stat, Ministerul Finanțelor a oferit un randament de 3,15%, 3,50% și 3,85%, pentru perioade de 1, 3 și 5 ani. Cine va avea scadența anul viitor va fi în pierdere dacă alege să își depună banii în titluri de stat. Statul are de câștigat, pentru că se împrumută ieftin de la populație.
- Persoanele cu împrumuturi semnificative, cu dobânda variabilă.
Cine mai poate pierde
- Persoanele care au contractat apartamente în construcție fără să aibă prețul final trecut în precontract, respectiv persoanele care își construiesc locuințe în regie proprie. Prețul dublu al fierului-beton și creșterile cu 30-40% ale prețurilor altor materiale de construcțîi vor scumpi toate locuințele aflate în proces de construire.
- Persoanele care au contracte pe termen scurt la utilități (gaze, electricitate), la intervale de 3-6 luni. După expirarea contractului, furnizorul poate majora prețul după bunul plac, invocând condițiile pieței concurențiale. Astfel, dacă scadența contractului este în noiembrie, de exemplu, consumatorii se pot trezi cu scumpiri de 25-70%, conform ultimelor informări ale furnizorilor, aruncate în spațiul public. Și în cazul serviciilor sunt valabile datele de mai sus.
Cum ne protejăm efectiv de creșterea inflației, anul acesta și pe viitor
Reducerea consumului
Ușor de zis. Greu de făcut. Dar nu imposibil. Populația trebuie să înțeleagă că închiderea întrerupătorului de curent, reducerea consumului de gaze naturale prin utilizarea unui termostat sau oprirea robinetului de apă la timp sunt măsurile minimale de eficientizare a costurilor unei gospodării. Aceleași economii se pot face și în cazul alimentelor. S-a dus perioada când coșurile de cumparaturi erau umplute până la refuz în supermarketuri, iar o treime dintre alimente erau aruncate, apoi. În timpul puseelor inflaționiste, cu toții putem fi mai chibzuiți. Apoi, această eficientizare poate deveni un obicei sănătos al fiecărei familii. În cazul meu, de exemplu, nu am mai cumpărat laptele cu 5,8 lei pe litru de la supermarket și am ales o soluție mai ieftină și mai avantajoasă la preț.
Însă economiile astfel făcute pot combate creșterea inflației doar dacă reducerea consumului se face în proporții semnificative. Schimbarea furnizorului, aprovizionarea cu bunuri alimentare din surse mai ieftine, producția în regim propriu, acolo unde este posibil, sunt doar câteva dintre soluțiile prin care ne putem redresa de inflație.
Plasarea capitalului în economii sau instrumente financiare care aduc câștiguri peste rata inflației
Persoanele care economisesc au alternative de a-și plasa banii acolo unde câștigul este peste rata inflației. Soluțiile propuse de mine pot fi evidentiate pe două paliere:
A. Persoanele care urmăresc un câștig pasiv semnificativ și vor să își plaseze banii în instrumente financiare cu grad redus de risc pot depune fond social la CAR ECONOMIA. Dobânda garantată de CAR ECONOMIA este de 7% pe an (cu capitalizarea lunară inclusă). Dobânda de la casele de ajutor reciproc este neimpozabilă, conform Codului fiscal. Persoanele care își virează capitalurile la C.A.R. au acces oricând la bani, aceștia putând fi retrași oricând, fără a pierde dobânda și respectând calendarul retragerilor, semnat la înscrierea ca membru.
În plus, fondul social depus la CAR ECONOMIA este protejat integral. Casa de Ajutor Reciproc ECONOMIA este membră a Fondului de Garantare al Caselor de Ajutor Reciproc.
B. Cei care au o anumită toleranță la risc pot investi pe piața de capital. Anul acesta, investițiile în acțiuni la Bursa de Valori București le-au adus randamente semnificative deținătorilor, cu mult peste rata inflației. Nu sunt recomandate obligatiunile cu venit fix, daca acesta este sub rata inflatiei.
Eliminarea creditelor cu dobânda variabilă sau convertirea lor în împrumuturi cu dobânda fixă
Cine are credite cu dobânda variabilă trebuie să știe că dobânzile vor urca în perioada următoare. Banii devin scumpi, iar băncile măresc dobânzile în perioadele inflaționiste, pentru a acoperi rata inflației în anii în care își recupereaza acei bani din împrumuturi. Cei care au credite ipotecare cu dobândă variabilă sau se pregătesc să încheie contracte mari de împrumut cu dobândă variabilă trebuie să se pună la adăpost de tendințele inflaționiste. Ori își convertesc creditele în împrumuturi cu dobânda fixă (desi sunt bănci care au dobânzi mai mari, dacă rata dobânzii este fixă), ori își refinanteaza creditele existente cu dobânda variabilă la alte instituții financiare care percep dobânzi fixe pe toată durata creditului.
CAR ECONOMIA acordă împrumuturi cuprinse între 5.000 și 50.000 de lei, pe o perioadă de maximum 5 ani. Ratele sunt fixe pe toată durata creditului, iar rata dobânzii este fixă.
Fiecare ne gândim cum să ne protejăm de inflație. Eu va dau doar niște repere investiționale sau mai bine spus, de economisire si de prudenta financiara. În fond, decizia va aparține.
Cu drag,
Ramona Olaru